http://agenda.ro Agenda - stiri ro http://agenda.ro/news/news/34059/jerry-lee-lewis-mean-old-man.html Bun gasit la serialul de mare succes „hai sa facem un disc cu multe superstaruri”! Metoda folosita de Rick Rubin cu Johnny Cash e folosita si in acest caz. Nimic de zis, multe momente din acest disc sunt pur si simplu superbe, dar parca totusi as fi preferat un album in care nea Jerry sa cante singur. Nimanui nu-i strica din cand in cand o supra – doza de rock and roll de la mama lui. Iar Jerry Lee Lewis e alegerea perfecta pentru o seara de zbenguiala in stil retro.  In piesa care da titlul albumului, The Killer ne spune ca e un om batran. Discul demonstreaza insa ca a fi batran nu inseamna neaparat a fi fara vlaga. Dap, exista chestii misto si la aceasta varsta. Oare cati dintre noi le vom prinde insa? Clubbing/De ascultat! 09. 10, 2010. Friday 16:24 http://agenda.ro/news/news/34021/sexy-sushi-cyril.html Sexy Sushi e definitia cat se poate de exacta a termenului anti – sic. Aranjamentele lor la categoria sound electronic sunt la mii de ani lumina distanta de ceea ce se asculta astazi in cluburi. Cu toate acestea pot fi digerate de fanii hard trance. Poate chiar si de cei care vibreaza pe techno. Sau electro. Ba chiar si punk si chiar si niscaiva minimalism din era Neue Deutche Welle. Daca nu credeti ca aceasta insiruire de stiluri poate fi contopita intr-o singura formatie, puneti urechea langa difuzor si apasati Play pe Sexy Sushi. E una din cele mai interesante aparitii ale anului in curs. E o explozie de energie in stare pura, un manifest anti – comercial , un strigat de lupta impotriva muzicii de genul bubble – gum, toate adunate la un loc si inmultite cu o cifra cat se poate de mare. Clubbing/De ascultat! 09. 09, 2010. Thursday 19:21 http://agenda.ro/news/news/33983/brandon-flowers-flamingo.html Uneori se intampla sa nu-ti iasa maioneza. Chiar daca ai toate ingredientele puse acolo unde trebuie si in cantitatile optime. E si cazul discului de debut pentru solistul de la The Killers. Produs de Stuart Price, Daniel Lanois si Brendan O’Brien, niste adevarate genii in domeniul lor, albumul scartaie. Productiile sunt jos palaria, compozitiile bune,  si intentiile la fel. Doar ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Si e mare pacat, fiindca Brandon Flowers are o voce de exceptie . Totul e pregatit si totusi finalul nu e din categoria happy ending. Ceva lipseste.... Clubbing/De ascultat! 09. 08, 2010. Wednesday 20:54 http://agenda.ro/news/news/33956/art-of-noise-influence.html Desi sunt mult mai putin cunoscuti decat Kraftwerk, cei de la Art of Noise au avut o influenta sensibil egala asupra muzicii electronice moderne, astfel incat afirmatia conform careia oamenii acestia au fost o formatie de avangarda din categoria synthpop este perfect sustenabila. Desigur, orice trupa de calibru are deja o sumedenie de albume de tip best – of. Acest fapt e valabil si-n cazul Art Of Noise. Se prea poate ca fanii loiali ai trupei sa aibe deja cel putin o colectie de hituri. Sau chiar excelentul And What Have You Done With My Body, God, o colectie de patru CD-uri dedicata trupei, care a aparut acum patru ani. Dar atunci cand vorbesti de o trupa cu asa o influenta, e binevenita oricand o completare. Clubbing/De ascultat! 09. 07, 2010. Tuesday 23:47 http://agenda.ro/news/news/33949/eels-tommorow-morning.html Atunci cand e sa-ti dai cu parerea despre un album – concept care pe deasupra face parte dintr-o trilogie, nu ai cum sa ocolesti intreaga opera. Daca in primele doua discuri, muzichia a fost una mult mai acustica, aici avem parte de un aranjament electronic mai consistent. Si totusi trademark-ul cu care ne-a obisnuit Eels – introspectia - e megaprezent. Ascultand compozitiile lui Mark ai impresia ca omul acesta nu are contact cu lumea reala, cu micile „smecherii” care se folosesc in lumea rock – indie in care ar putea fi incadrat. Iar acest lucru este unul cat se poate de benefic, la urma urmei. Si totusi cateva din piese sunt mult prea personale pentru a fi oferite oricui.  E un disc care-ti lasa un sentiment ciudat situat undeva la jumatatea distantei dintre interesant si plictisitor. Clubbing/De ascultat! 09. 07, 2010. Tuesday 18:22 http://agenda.ro/news/news/33844/makunouchi-bento-swime.html Cea mai convenabila eticheta care i se poate lipi acestui disc made in Timisoara este aceea de „experimental”. Ca sa continui in aceeasi nota ar trebui sa amintesc si etichetele ambiental, soundscape,  sound cinematic. Notiuni care multora le suna a „ciudat”. Da, muzica celor de la Makunouchi Bento poate fi ciudata atunci cand o compari cu ceea ce se difuzeaza la posturile de radio care-si momesc audienta cu bani dati cadou. Da, se prea poate ca in zilele noastre muzica izvorata de undeva din interiorul unei persoane sa fie catalogata ciudata fiindca nu respecta niste standarde etichetate de marea majoritate ca fiind normale. La urma urmei, cine mai da doi bani pe etichete? Esentialul e ca e music from inside. Si acesta e doar unul din motivele pentru care merita sa ascultati – cu castile pe urechi – acest  Swime. Clubbing/De ascultat! 09. 03, 2010. Friday 19:10 http://agenda.ro/news/news/33821/apocalyptica-7th-symphony.html Desi in mare parte persista un feeling de deja – vu, discul asta are si momente in care te prinde. Nu neaparat din cauza entuziasmului pe care il vor avea unii dintre voi la auzul colaboratorilor de pe aceasta simfonie. Care sunt binecunoscutii Dave Lombardo din Slayer sau Gavin Rossdale din Bush. Si mai putin cunoscutii Brent Smith din Shinedown, Lacey Mosley din Flyleaf si Joe Duplantier din Gojira (aceasta din urma fiind o trupa de heavy – metal din Franta, nu autohtonul DJ cu acelasi nume).  Ridicol de misto e atunci cand dupa nebunia de piesa numita 2010 (realizata cu Dave Lombardo) ureaza un interludiu de vreo doua minute de muzica aproape clasica numit Beautiful. E ca si cum te-ai teleporta de la un concert Soulfly la unul cu Richard Clayderman. Clubbing/De ascultat! 09. 03, 2010. Friday 10:58 http://agenda.ro/news/news/33782/captain-cook-und-seine-singenden-saxophone-nachts-in-rom.html In caz ca nu v-ati deprins din frageda pruncie cu notiuni ca „download“ sau MP3 exista sanse sa va amintiti de vremurile in care „club“ era discoteca iar after – party un simplu chef. Si asta pentru ca pe la ora 22-23 locurile de distractie isi inchideau portile. Acele vremuri in care puteai sa intalnesti prin statiuni balneoclimaterice sau pe Litoral, restaurante unde orchestra canta mai prost sau mai bine preluari dupa Richi e Poveri sau Modern Talking. Cu sau fara solist(a), cu sau fara valsuri, cu un repertoriu in care se strecurau uneori si cateva bucati de evergreen-uri romanesti de prin anii 60 sau chiar 70. Ei bine, pentru toti cei care vor un asemenea flashback s-a inventat Captain Cook. Si saxofonul lui cantator. Stati cuminti, oamenii nu canta Hai vino iar in gara noastra mica si nici Daca dragoste nu e nimic nu e. Oamenii acestia pedaleaza pe muzica numita de ei “urlaub”. Ceea ce s-ar traduce prin vacanta, concediu sau croaziera. Cele 15 albume incluse in acest album reprezinta o excursie muzicala prin patru tari (Italia, Franta, Grecia si Spania) si sunt exclusiv instrumentale. Clubbing/De ascultat! 09. 01, 2010. Wednesday 23:49 http://agenda.ro/news/news/33749/zaz-zaz.html Se prea poate ca eticheta de gypsy jazz care i s-a pus acestei soliste sa nu fie tocmai exacta. E drept, printre franturi se pot recunoaste influentele stilului cel mai bine mediatizat de Django Reinhart, insa topping-ul este unul „pop”. Chiar daca sunt absolut convins ca exista o multime de voci de genul Zaz chiar si in tara noastra, albumul acesta este unul cat se poate de bine realizat. Fara indoiala, sarmul acestui disc este datorat in buna parte unui amestec cool de stiluri. Pe langa jazz manouche ascultatorului i se servesc portii serioase de pop contemporan, chanson francaise si cate si mai cate. Desi e cat se poate de simplu, sound-ul acestui disc nu e nici retro, nici demodat si mai presus de toate evita mult – blamatele clisee. Clubbing/De ascultat! 08. 31, 2010. Tuesday 22:34 http://agenda.ro/news/news/33566/klaxons-surfing-the-void.html In ciuda tuturor zvonurilor, discul Klaxons e cat se poate de previzibil. Exista o sumedenie de critici care l-au declarat „unul din cele mai bune albume ale anului”. Or fi avand si ei motivele lor, dar adevarul nu este nici pe departe atat de roz. Surfing the Void e pe acelasi film ca si precedentul. Are cate putin din de toate: e cand zgomotos, cand nitel nu rave. Per total, e ca lumea, dar nu are cum sa fie bagat in oala cu cele mai bune aparitii ale anului. Ar fi nedemn sa nu amintesc ca in cei trei ani de pauza a celor de la Klaxons conceptul de indie – dance –a fost exploatat pe larg si de alte trupe. Din pacate Klaxons propune „aceeasi reteta”. Si tare mi-e ca – vorba lui Internullo – populatia s-a schimbat. Clubbing/De ascultat! 08. 25, 2010. Wednesday 11:01 http://agenda.ro/news/news/33560/front-line-assembly-improvised-electronic-device.html In caz ca inclinati mai mult spre romante sau muzica de tip guma de mestecat cu care suntem invadati en - gros in zilele noastre, nu va aventurati pe taramurile celor de la Front Line Assembly. Improvised Electronic Device e un disc abraziv si pe alocuri agresiv. Un fel de Rammstein, dar cu mult mai multe sintetizatoare. Si fara artificiile de rigoare ale germanilor. Discul de fata e o excursie furioasa, cu multe peripetii, a unei trupe care reuseste sa nu se copieze . Nu e cel mai bun album al canadienilor, dar cu siguranta este un material care merita sa sada in colectia oricarui pasionat de industrial, EBM si alte asemenea fineturi. Clubbing/De ascultat! 08. 24, 2010. Tuesday 19:51 http://agenda.ro/news/news/33511/blind-guardian-at-the-edge-of-time.html Spuneam nu demult ca Iron Maiden e o gasca care merita plecaciuni, indiferent daca gusti sau nu operele lor. Afirmatia e valabila si in cazul Blind Guardian, cu o mica – mare diferenta. Trupa asta merita plecaciuni doar din partea acelora care au dosite undeva pe acasa cele opt albume anterioare ale lor. In caz contrar, e doar power – metal, cu clisee en – gros si iz de deja – vu.Toti avem obsesii. Unii cu Bianca Dragusanu, altii cu heavy metal. Pentru cei obsedati de Blind Guardian, aceasta voce in intuneric poate reprezenta cel mai bun album al anului. Pentru melomanii obisnuiti, discul este unul plictisitor, prea incarcat de clisee. Clubbing/De ascultat! 08. 23, 2010. Monday 11:01 http://agenda.ro/news/news/33458/big-boi-sir-lucious-left-foot-the-son-of-chico-dusty.html Se intampla cateva chestii cat se poate de destepte printre melodiile astea, dar din pacate urechea percepe si cateva din automatismele acelea care fac ca marea majoritate a rap-ului comnercial de azi sa fie de rahat. Asadar, daca e sa luam in considerare calitatea tot mai indoielnica a produselor actuale din domeniu, discul acesta este unul cat se poate de bunicel. Daca e sa-l comparam cu titanii, e undeva la categoria mediocru. Probabil va mai trece ceva apa pe Bega pana cand vom asculta niste noi Public Enemy, Wu Tang Clan sau Beastie Boys, asta ca sa numesc doar cativa din „titani”. Dincolo de cateva clisee, orice om poate simti ca Big Boi are acces la robinetul cu „originalitate“. Drept urmare, piese curg destul de bine si „lin”, iar micile abureli sunt suportate mai usor. Un alt minus major care te loveste de la o posta e durata prea mare a discului. Chiar e nevoie de atatea piese si atitia invitati, la gramada? Principalul atu care vine in spirijinul lui Big Boi este varietatea. Clubbing/De ascultat! 08. 20, 2010. Friday 19:49 http://agenda.ro/news/news/33438/incognito-transatlantic-rpm.html Transatlantic RPM este un disc care are toate sansele sa merga direct la sufletul melomanilor care au auzit vreodata de acid jazz. Si pentru fanii trupei Brand New Heavies. Discul e un buchet de flori clasice, dar mereu surprinzatoare. Care include colaborari cu Leon Ware, Christian Urich din Tortured Soul, Mario Biondi, rapperul Luckyiam. Si chiar si Chaka Khan, la doua piese! Jean-Paul "Bluey" Maunick, „creierul” proiectului Icognito este considerat unul din oamenii care au facut ca acid jazz-ul britanic sa reziste in ultimii 30 de ani. Albumul de fata este unul situat in zona funk, soul, jazz si ofera momente remarcabile. Instrumentatiile sunt slefuite cu mare atentie si pe alocuri pot crea impresia unui deja – vu. Nu mai putin adevarat este si faptul ca materialul schioapata nitel pentru aceia care sunt adeptii „combinatiilor” intre nou si vechi. Cu toate acestea, Transatlantic RPM este un disc cat se poate de onest. Clubbing/De ascultat! 08. 20, 2010. Friday 10:18 http://agenda.ro/news/news/33411/iron-maiden-the-final-frontier.html Gasca asta face parte din acea elita a muzicii in care cu greu te poti strecura. Indiferent ca gusti sau nu muzica lor, n-ai cum sa nu te inchini. Cel mai important plus al acestui album este acela ca oamenii au cotit-o si spre hard rock.. N-au abandonat defel metal-ul, dar l-au imbogatit cu niste topping-uri frumoase, inclusiv cu arome de progressive – rock, pe ici pe colo. Pentru cei care se asteapta la slagare de genul The Number Of The Beast, Piece Of Mind, Powerslave sau Seventh Son Of A Seventh Son, albumul de fata este unul mai greu de digerat. Cei care pot accepta faptul ca oamenii au pornit-o pe un drum oarecum diferit de cativa ani, vor primi cu bratele deschise acest disc. Cine nu, intotdeuna are la indemana albumele vechi... Clubbing/De ascultat! 08. 18, 2010. Wednesday 23:38